Delicati si firavi doar in aparenta, cu un parfum discret, stramosii nostri foloseau ghioceii pentru ameliorarea durerilor de cap si ca antidot în cazuri de otravire. In prezent ghiocelul este utilizat în laboratoare medicale pentru prepararea medicamentelor care trateaza maladia Alzheimer, dementa si chiar cancerul.
Un loc putin cunoscut si umblat Platoul Vartoapelor, din Muntii Orastiei, aproape de capitala noastra stramoseasca se afle zece hectare de ghiocei. Cand se face trecerea de la iarna la primavara, timp de doua saptamani se asterne un covor sacru alb si verde.
Cea mai mare rezervaţie de ghiocei din Romania se află in Dobrogea, mai precis in Podisul Babadag, Munţii Macin şi Padurea Cerna. Ghiocei dobrogeni (Galathus plicatus) se intind pe o suprafata de 80.000 hectare, rezervatia fiind inclusa in reteaua europeana a siturilor ecologice Natura 2000.
O legenda populara spune ca: Irinel, fiul Zefirului, a fost trimis de tatal sau in lume, ca sa vesteasca sosirea frumoasei primaveri. Dupa ce calatori peste munti si vai, dadu peste castelul unde traia Ileana Cosanzeana, cei doi s-au indragit si s-au casatorit. Ileana fu chemata in imparatia cerului lasand in urma doi copilasi frumosi. Apoi Irinel se casatori cu fiica batranului Crivat. Intr-o zi de primavara cand Irinel era plecat sa vesteasca venirea Primaverii, nemiloasa mama vitrega i-a scos pe copii afara pe ger. Copiii s-au rugat la Dumnezeu sa ii scape de chin, iar el i-a prefacut in doua floricele albe: ghioceii vestitori ai primaverii.
Era sa uit sa va spun, ghioceii din imagine sunt de la mine din gradina din fata casei.
Galanthus nivalis (in limba greaca: gala - lapte, anthos - floare)
