Google+ Leacuri pentru plictiseala: ...si de iarba

duminică, 21 iunie 2015

...si de iarba


Stateam in curte cum stau de obicei de cand este vreme frumoasa. Prefer atmosfera de afara si micul laptop, monitorului mare al pc-ul din casa. La mine in curte pe langa aerul curat si verdele linistitor al vegetatiei mai auzi si un cotcodacit de gaina, un latrat de caine, ca la tara si asta mie imi place.
Deodata un sunet strident de masina de tuns iarba sfasaie linistea din jur. Era chiar in gradina vecinilor de langa noi, de aceea se auzea atat de tare. In ultimii 2-3 ani toti vecinii si-au achizitionat astfel de masinarii si mereu aud acest zgomot. Dar cel mai mult ma deranjeaza mirosul neplacut si toxic pe care il emana.
Lumea a devenit obsedata de tunsul ierbii, cum a crescut putin iarba, cum pornesc motorul si o culca la pamant. Cred ca au vazut prea multe filme americane…
Am inteles ca si in alte tari occidentale este asa, oare pentru noi este un semn de civilizatie sau de maimutareala…?
Deci toata lumea are gazon si masina de tuns iarba, ma intreb cum taiau ei iarba, cum se descurcau ei inainte…
Intr-o zi in oras am vazut ceva si mai simandicos, o masima de tuns gardul. Pana si aceata activitate au reusit sa o motorizeze. Eu cred ca lumea face de placere asta, se relaxeaza taind gardul cu foarfeca intr-un timp scurt si fara prea mult efort.
"Mai mare daraua decât ocaua" - pe langa faptul ca sunt scumpe si poluante aceste scule se mai si defecteaza la un moment dat. Cat despre semanatul si intretinutul gazonului nici nu mai imi vine sa povestesc dupa ce am citit pe net cate etape presupune acasta indeletnicire.
Eu sunt de moda veche, la mine in gradina este acelasi tip de iarba ca si inainte, iarba prin care mai rasare si cate o floare. Cateodata cand iarba e prea mare tatal meu ia coasa si secera si o taie, e pensionar si oricum se plictiseste.
Cine stie, poate nu vad eu bine lucrurile, poate sunt eu obsedata de “natural” si “ecologic”, poate nu mai avem nevoie si de iarba...







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu